Atât în finanțarea comportamentală, cât și în finanțarea afacerilor, înțelegerea conceptului de contabilitate mentală este crucială pentru luarea deciziilor financiare. Contabilitatea mentală se referă la tendința persoanelor de a-și clasifica banii și activele în conturi mentale separate, pe baza diverșilor factori, cum ar fi sursa de venit, utilizarea intenționată a banilor sau atașamentul emoțional față de anumite fonduri.
Ce este Contabilitatea Mentală?
Contabilitatea mentală este un concept care se încadrează în domeniul finanțelor comportamentale, care examinează modul în care factorii psihologici influențează luarea deciziilor financiare. Persoanele fizice alocă adesea bani în diferite conturi mentale pe baza diferitelor criterii, cum ar fi nivelul perceput de risc asociat cu fondurile, orizontul de timp pentru care banii vor fi utilizați sau semnificația emoțională a fondurilor. Această clasificare a banilor în conturi mentale poate influența semnificativ comportamentele și alegerile financiare.
Implicațiile contabilității mentale în finanțele comportamentale
În domeniul finanțelor comportamentale, contabilitatea mentală are câteva implicații importante. Un impact cheie este fenomenul efectelor de încadrare, în care indivizii iau decizii financiare pe baza modului în care le sunt prezentate opțiunile. De exemplu, oamenii ar putea fi mai dispuși să cheltuiască bani dintr-un bonus sau un profit extraordinar (considerați bani „în plus” într-un cont mental separat) decât să se cufunde în venitul lor obișnuit, din cauza diferenței percepute în sursa și scopul fondurilor. .
Contabilitatea mentală poate duce, de asemenea, la decizii financiare suboptime, sub forma aversiunii la pierderi, în care indivizii sunt mai contrarii să piardă bani din anumite conturi mentale decât altele. Acest lucru poate duce la o reticență de a vinde activele care sunt percepute a fi dintr-un cont mental „sigur”, chiar dacă ar putea fi prudent financiar să faceți acest lucru.
Prejudecăți comportamentale și contabilitate mentală
Mai multe prejudecăți comportamentale, cum ar fi efectul de dotare, eroarea costurilor scufundate și iluzia banilor, sunt strâns legate de contabilitatea mentală. Efectul de dotare, de exemplu, apare atunci când indivizii atribuie o valoare mai mare obiectelor pe care le dețin, ceea ce îi face să fie mai puțin dispuși să se despartă de acele articole. În contextul contabilității mentale, această părtinire poate determina oamenii să supraevalueze activele din anumite conturi mentale, făcându-i să ezite să vândă sau să lichideze acele active, chiar dacă ar fi benefic din punct de vedere financiar să facă acest lucru.
Eșecul costurilor scufundate, în care indivizii continuă să investească într-un proiect sau un efort eșuat din cauza resurselor deja investite, poate fi, de asemenea, legat de contabilitatea mentală. Oamenii pot aloca un cont mental specific pentru resursele deja cheltuite, făcându-i mai rezistenți la reducerea pierderilor și trecerea la oportunități mai fructuoase.
Aplicații din lumea reală în finanțarea afacerilor
În domeniul finanțării afacerilor, înțelegerea contabilității mentale este crucială pentru companii și profesioniștii financiari. Companiile trebuie adesea să ia în considerare modul în care consumatorii lor se angajează în contabilitatea mentală atunci când iau decizii de cumpărare. De exemplu, modul în care prețurile sunt prezentate, grupate sau reduse poate avea un impact asupra contabilității mentale a consumatorilor și poate influența comportamentul lor de cumpărare.
În plus, întreprinderile însele pot cădea în capcana contabilității mentale atunci când iau decizii financiare. De exemplu, o companie poate ezita să reducă costurile într-un anumit departament dacă alocă mental acele costuri ca o parte esențială a operațiunilor sale, chiar dacă o analiză amănunțită sugerează că costurile sunt discreționare și ar putea fi reduse fără un impact semnificativ.
Depășirea prejudecăților contabile mentale
În timp ce părtinirile contabile mentale pot duce la decizii financiare iraționale, înțelegerea acestor părtiniri poate ajuta indivizii și întreprinderile să-și atenueze impactul. Implementarea conștientizării și educației cu privire la contabilitatea mentală în cadrul organizațiilor poate ajuta factorii de decizie să recunoască și să abordeze aceste părtiniri atunci când iau decizii financiare.
Principiile financiare comportamentale pot fi, de asemenea, utilizate pentru a dezvolta intervenții care contracarează efectele negative ale prejudecăților contabile mentale. Promovând o abordare mai holistică a luării deciziilor financiare și subliniind perspectiva generală a portofoliului, persoanele fizice și întreprinderile se pot strădui să facă alegeri financiare mai raționale și optime.
Concluzie
Contabilitatea mentală joacă un rol semnificativ în finanțarea comportamentală și în finanțarea afacerilor, modelând deciziile financiare și influențând comportamentele atât la nivel individual, cât și la organizații. Recunoscând impactul contabilității mentale și părtinirile sale asociate, părțile interesate pot lucra pentru a lua decizii financiare mai informate, mai raționale și care să sporească valoarea.